Lansat la 9 mai 2006, al nouălea album de studio al trupei Red Hot Chili Peppers, Stadium Arcadium, ajungea 18 zile mai târziu pe primul loc în Statele Unite. A fost ultimul album pe care a cântat chitaristul John Frusciante, înainte de plecarea sa în 2009, și revenirea în trupă 10 ani mai târziu.
Albumul a produs cinci single-uri: Dani California, Tell Me Baby, Snow (Hey Oh), Desecration Smile și Hump de Bump, împreună cu primul clip video făcut vreodată de un fan, cel pentru piesa Charlie.
Inițial, albumul trebuia să fie o trilogie, fiecare parte urmând să fie lansată la șase luni distanță de precedenta, dar membrii trupei au luat decizia de a scoate un dublu-album, care, ulterior, a fost aspru criticat că a amestecat mai multe stiluri din diverse perioade din cariera RHCP. Și asta, deși a adus șapte nominalizări la premiile Grammy, inclusiv pentru Best Rock Album, din care a câștigat cinci. Kiedis a atribuit succesul albumului unei dinamici mai puțin „abrazive” în interiorul trupei, spunând că „chimia acesteia, atunci când vine vorba de scris, este mai bună decât oricând. A fost mereu o luptă pentru a domina din punct de vedere al versurilor. Dar acum suntem suficient de încrezători în ceea ce suntem, așa că fiecare se simte mai confortabil contribuind cu material din ce în ce mai valoros, mai de calitate.”
Frusciante este cel care a abordat altfel piesele, într-un fel pe care nu-l mai făcuse vreodată. Ba mai mult, a folosit și un sintetizator modular pe mai multe piese după ce o făcuse deja în 2004, pe albumul Shadows Collide with People. Deși Frusciante era mulțumit de folosirea acestui sintetizator pe album, a admis că atunci când trupa a început să repete pentru turneu, era destul de frustrant pentru mare parte din cântece sunau goale fără el. Asta a însemnat că trupa a trebui să refacă unele piese pentru a putea să le cânte live.
În comparație cu By The Way, când Flea, chitară bass, era nemulțumit simțind că Frusciante domina partea de scris a pieselor, Stadium Arcadium i-a găsit și pe Flea și pe Frsuciante implicați în mod egal în procesul de creație.
Potrivit lui Kiedis, albumul este influențat din punct de vedere muzical și liric de mai multe relații prin care au trecut membrii trupei la momentul când albumul a fost creat. Kiedis spunea că „iubirea și femeile, graviditatea și căsătoriile, lupta într-o relație – toate acestea sunt reale și influențe profunde pe acest album. Și este nemaipomenit, pentru că nu am fost numai eu cel care a scris despre faptul că sunt îndrăgostit. Toți din trupă erau. Am adus energie pe baza faptului că eram îndrăgostiți.”
Kiedis își amintește că trupa „a vrut să lanseze (toate cele 38 de piese) pe trei discuri diferite. Ceva ne făcea să iubim fiecare piesă. Până când am fi lansat a treia parte în doi ani, noi ar fi trebuit să scriem noi piese”. Așa că a trebuit totuși să rămână la 28 de piese, un proces care i-a cam durut. Așa a ieșit un dublu album, partea A – Jupiter și partea B – Marte. Kiedis explică și motivul pentru care albumul se numește Stadium Arcadium: „avea mai multă varietate și vervă în comparație cu precedentele albume și fiecare avem lucruri pe care le facem cel mai bine și totul se află acolo. Fiecare și-a cântat partea și și-a exprimat la maximum creativitatea.”
Stadium Arcadium s-a vândut în peste 442.000 de copii în SUA în prima săptămână și a debutat direct pe locul 1 în Billboard 200. Dani California a petrecut 14 săptămâni pe locul întâi în Billboard Alternative Songs, și este unul din cele trei cântece din istoria topului care a debutat direct pe primul loc.
Cel care a creat coperțile albumului este artistul Storm Thorgerson, care a mai lucrat și cu Pink Floyd, T.Rex, Audioslave, The Mars Volta și Muse. El a creat trei posibile variante de copertă. Totuși, toate au fost respinse de trupă, iar coperta a rămas una simplă cu literele galbene folosind același font ca în filmul Superman, pe un fundal albastru cu planete.
