Povestea din spatele piesei: Du Hast (Rammstein)
S-ar putea să nu știi ce înseamnă aceste cuvinte, dar știi ce sunt. “Du. Du hast. Du hast mich.” Piesa de succes a trupei Rammstein din 1997 este Smells Like Teen Spirit–ul lor: nu simți să o mai asculți o dată, dar te bucuri atunci când o faci. Este cântecul care i-a adus pe băieți în America de Nord, un cântec care este de bază în setlistul de live, fără doar și poate, și cântecul care se află printre cele cu cele mai multe ascultări pe Spotify.
Du Hast este ceea ce a propulsat Rammstein în eșaloanele superioare ale metalului, deasupra scăpărilor lor mai puțin ortodoxe, autoflagelărilor, elementelor pirotehnice exagerate și în general a lipsei de gust.
Născuți din Germania anului 1994, noii ambasadori ai metalului industrial se bucuraseră deja de oarece succes în țara lor cu albumul de debut, Herzeleid. Începuseră să facă valuri și prin Europa, în special datorită stilului liderului trupei Till Lindemann, care purta pe scenă fie o haină cu lanțuri căreia îi dădea foc, ori aruncând flăcări asupra spectatorilor al concertele în aer liber.
Erau ciudați, și atrăgeau atenția. Lost Highway al lui David Lynch, un film negru neo lansat pe piața nord-americană în februarie 1997, avea în coloana sonoră piesele Heirate Mich și Rammstein, ambele de pe Herzeleid. Nicio surpriză având în vedere că Trent Reznor de la Nine Inch Nails a realizat soundtrackul.
Albumul cu numărul „zwei”
Prin urmare, acest album cu numărul zwei, Sehnsucht, a crescut odată cu reputația trupei. Înregistrat la sfârșitul anului 1996 și începutul lui 1997, albumul are același stil haotic al sesiunilor de înregistrare: scriu un cântec, i-l dau lui Till, îl înregistrează, spionează producătorul când muzica este mixată, fac schimbările pe care le consideră necesare, apoi îl lasă pe săracul chitarist Paul Landers să-și pună amprenta asupra notelor aceluiași nefericit producător, care până la urmă va trebui să pună cap la cap vrei șase opinii disparate. Cel puțin asta spune Paul.
Bateristul Christoph „Doom” Schneider spune totuși că această perioadă de înregistrări a fost cumva mai puțin democratică, cu chitaristul Richard Z. Kruspe care amenința cu distrugerea trupei. „Richard încerca să fie liderul trupei, și ajunși în acel punct nu am mai suportat și aproape că ne-am despărțit”, a declarat Christoph pentrul Metal Hammer în 2009.
Trebuie să fi făcut ceva cum trebuie, având în vedere că Du Hast a ieșit complet din acele sesiuni, o nouă revoluție a nu metalului pe tot globul. Trupe precum Korn, Limp Bizkit au înțeles că li s-a aruncat mănușa. Du Hast s-a potrivit perfect, sunând așa cum nicio altă trupă nu o făcea. Cu un ritm milităresc imprimat de bătăi de tobe, aduce aminte vag de Just One Fix a lui Ministry, dar cu mai puțină heroină. Vocea plină, bogată, gravă a lui Till se juxtapune pe sintetizatorul lui Christian ‘Flake’ Lorenz pe toată durata celor patru minute cât durează piesa.
E greu. Te prinde. Te face să te miști. Versuri, refren, versuri. Interior, exterior, gata. Bang. În această simplitate relativă își ascunde Till dexteritatea lirică, care deseori nu este la îndemâna vorbitorilor de limbă engleză.
Refrenul
Sau poate însemna: „O vrei, până când îi va muri vaginul și în cele mai negre zile?” Venind de la tipul care, 12 ani mai târziu, va scrie un cântec cu refrenul: „You’ve got a pussy, I have a dick, so what’s the problem, let’s do it quick”.
Mrșează în propriile bătăi de tobe
„Am făcut-o, și apoi am ascultat cântecul, și dintr-odată toată piesa nu mai avea niciun sens”, a spus Richard pentru Metal Insider în 2018. Din fericire, a câștigat versiunea originală. Sehnsucht a spart US Billboard Top 50 – o ispravă enormă pentru trupa de heavy metal vorbitoare de limbă germană, care conține nu numai o odă vaginului care moare, dar și un cântec despre sodomie.
Du Hast a oferit trupei platforma de care avea nevoie pentru a arăta lumii cum arată și altceva. Către finalul anului, au plecat în turneu în SUA cu Korn și Limp Bizkit. La Fairfax au fost trași de pe scenă și arestați. Presupusa infracțiune? Pentru că au intrat pe scenă dezbrăcați, doar cu niște bandă adezivă care le acoperea wursterul. A început o revoltă.