Începutul lunii noiembrie aduce în librăriile fizice și online din întreaga țară romanul Fizica tristeții. Aceasta este prima traducere apărută în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M din opera lui Gheorghi Gospodinov, cel mai apreciat scriitor bulgar al momentului.
Romanul Fizica tristeții a fost recompensat cu Premiul Jan Michalski pentru literatură, ediția 2016, și adaptat într-un film de animație, în regia lui Theodore Ushev, ecranizare recompensată cu 14 premii internaționale.
Utilizând Minotaurul ca pe o metaforă structurantă, naratorul construiește un labirint din povești despre propria familie, sărind dintr-o epocă în alta și dintr-o perspectivă în alta, într-o explorare incredibil de minuțioasă și de amuzantă a mentalității est-europene. Fizica tristeții este o carte ce are la bază obsesia pentru arhive, colecții, muzee și capsule ale timpului, despre urmele lăsate de timpul pierdut în texte, imagini și asupra obiectelor. În povestea-cadru a lui Gospodinov, Minotaurul este victima: neputând să-și aleagă propria formă de existență, el este secretul bine păstrat din pivnițe, arhive și demisoluri. Gheorghi Gospodinov se dovedește a fi, în acest roman, un demn urmaș al lui Borges.
„O nebunie de carte”
„O nebunie de carte. Extraordinară, dinamică, reflexivă, incredibil de amuzantă, filosofică și poetică, minuțioasă și grandioasă. Pe scurt: fantastică!”, scriau criticii de la Berliner Zeitung la apariția ediției germane a cărții. Cartea a cunoscut succesul și peste Ocean, fiind amintită în numeroase recenzii. „O evocare plină de viață a Mitteleuropei aflate sub stăpânirea comunistă, un spațiu în care naratorul, familia sa și întreaga lor comunitate au trăit în subteran, atât la propriu, cât și metaforic”, scriau criticii de la The Literary Review.
Întrebat cum își situează propriul roman în contextul narațiunilor care au drept temă trecutul recent, autorul a mărturisit că el crede în ficționalizarea poveștilor personale: Odată, un editor de la una dintre cele mai mari edituri germane mi-a spus că romanele mele sunt grozave, dar prea est-europene. Acest lucru este probabil adevărat. Sper totuși că Fizica tristeții este puțin diferit și că poate să-i ofere cititorului un altfel de labirint. Cred că, dincolo de împărțirea aceasta teritorială, cu toții venim dintr-o singură țară comună: țara copilăriei. Fizica tristeții este un roman despre empatia pe care am avut-o în copilărie și am pierdut-o ulterior. O carte despre Minotaur ca un copil abandonat. Despre istoria personală a secolului XX. Sunt convins că povestea personală este mai importantă decât Istoria lumii. Sau sunt același lucru. Acesta este contextul real al romanului, sper.
Provocat să-și imagineze evenimentul ideal de lansare a cărții în România, Gheorghi Gospodinov ne-a spus că s-ar înconjura de scriitorii români pe care îi cunoaște și ar transforma evenimentul într-o încercare de aducere laolaltă a cititorilor români și bulgari:
Sunt atât de mulți scriitori români pe care îi cunosc și îi plac. Acum o săptămână am fost finalist alături de Ana Blandiana la Premiul european Strega. Îmi place să îi citesc pe Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, Filip Florian, Lucian Dan Teodorovici, Nora Iuga, Florin Lăzărescu și mulți alții, scriitori români dragi cu care mă știu și alături de care am luat parte la multe evenimente comune. Cioran este unul dintre gânditorii mei preferați. Am fost cu ani în urmă la marile festivaluri din Iași și București. Așa stând lucrurile, cred că evenimentul perfect ar fi o lectură publică noaptea pe Dunăre, un eveniment literar cu muzică, orchestră mică (nu ca pe Titanic). Și astfel să avem în public oameni de pe ambele maluri ale Dunării – români și bulgari. Știți că avem doar două poduri între România și Bulgaria. Nu găsiți că este destul de ciudat?
Gheorghi Gospodinov (n. 1968) este cel mai tradus și apreciat scriitor bulgar al momentului. Romanul său de debut, Un roman natural (apărut în limba română la Editura Cartier), a fost tradus în peste 20 de limbi. A publicat poezie, proză, eseuri, piese de teatru și scenarii de film. Scrie în mod regulat articole pentru cotidianul bulgar Dnevnik și pentru Deutsche Welle. În prezent trăiește la Sofia.
Romanul Fizica tristeții apare în traducerea din limba bulgară a Cătălinei Puiu.
