Opinia publica e oripilata

opinia publica e oripilata: o masina care a oprit noaptea in parcarea de langa padurile din sinesti a fost atacata de haiduci.
opinia publica s-a activat: un tanar de 17 ani care mergea prea lent pe trecere in bucuresti a fost agresat de un sofer si aproape calcat de aceasta.
opinia publica nici nu mai vrea sa auda de asta: o fetita de 5 ani a fost violata si ucisa cu bestialitate in baia mare.
opinia publica e revoltata: o fata imbracata in fusta mini si decoltata a fost agresata in plin centrul capitalei romaniei.
hotul cu un pacat, pagubasul cu zece.
cand uiti sau te faci ca nu asta e tara in care traiesti, cand iti imaginezi ca esti in europa nu dintr-o greseala si te poti compara cu franta, anglia sau germania sau oricare alta tara „civilizata”, cand nu te uiti de jur imprejurul tau cand mergi pe strada sa vezi cati melteni si neamuri proaste si mitocani si ghertoi si papagali si negri trec pe langa tine, cand nu observi ce fete si apucaturi au controlorii de autobuze si tramvaie, cand iti da mana si inconstienta sa opresti seara tarziu intr-o parcare neamenajata, langa o padurice, ca sa te dezmortesti si sa te golesti, cand mama copilei de 5 ani locuieste in cartier de negri si acolo isi duc viata si ceilalti 5 copii ai tai plus inca vreo douazeci de puradei ai vecinei, cand esti la varsta teribilismelor si glumitelor tampite pe treceri de pieton din orasul in care fiecare zi la volan e o zi de razboi, cand te faci ca nu vezi ce taranet si badarani sunt in esaloanele superioare, cand te astea si inca mult mai multe de atat si te faci ca nu vezi Meltenia in care traiesti si vietuiesti alaturi de semenii tai, atunci inseamna ca meriti tot ce ti se intampla.
cat priveste opinia publicacare se, ea nu nici mai buna nici mai rea decat cei pe care, la un moment dat, ii blameaza. azi la televizor, maine dincolo de el. azi ne oripilam dar maine in trafic facem, injuram, scoatem bata, pistolul la fel. azi raspundem plini de furie la interviuri cerand capete iar maine, pe drumul spre serviciu, ne comportam exact la fel cu aia pe care aseara, la interviu, le doream capetele.
asta e, ca sa citez din clasici: mai mult nu s-a putut.
si nici ca o sa se poata.
omul sfinteste locul.
aici nu mai e nimic de sfintit demult. pentru ca omul, incet incet, s-a cam carat. bruma asta de om ramas o sa se care si ea.
incet incet.
ultimul nu stinge lumina.
e stinsa demult.

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.